8 ilustrații prezintă tulburări mentale ca monștri

Toby Allen s-a gândit la anxietatea lui ca la un monstru, ceva fizic care ar putea fi combătut. În acest fel, și-a putut vedea „monstrul” ca pe ceva comic, găsind puterea de a lupta cu el. Având în vedere această idee, Toby a început să înfățișeze diverse boli mintale sub forma acestor ființe. Verificați:

1. Anxietatea

Monstrul de anxietate este suficient de mic pentru a sta pe umerii victimelor sale și a șopti lucrurile în inconștientul lor, provocând frică și îngrijorare irațională. Acest monstru este adesea văzut ca slab în comparație cu alții, dar este unul dintre cele mai frecvente și este greu de scăpat.

Adesea folosește obiecte legate de anxietățile victimei, cum ar fi un ceas, care poate reprezenta o frică comună, dar irațională, că lucrurile nu se pot întâmpla niciodată. Nimeni nu a văzut niciodată chipul monstruului anxietății, deoarece folosește un craniu ca mască.

2. Tulburare de identitate disociativă

Monstrul identității disociative (cunoscut și ca tulburare de personalitate multiplă) poate fi caracterizat prin capacitatea sa de a-și schimba forma în oricare alta. Pe lângă faptul că se schimbă fizic, creatura ia și „personaje” diferite, fiecare cu propria personalitate.

Aceste schimbări constante se reflectă în personalitatea victimei. Dacă există prea multe „personaje”, monstrul și victima ar putea fi confundate cu privire la identitatea inițială. Niciun monstru al identității disociative nu arată sau acționează la fel ca celălalt.

3. Paranoia

Monstrul Paranoia poartă urechi lungi ca un radar, scanând zona pentru orice activitate. De fapt, urechile monstruului sunt aproape inutile din cauza cartilajului strâns și a blănii groase, astfel încât sunetele se confundă și se înmoaie, ceea ce înseamnă că aproape întotdeauna aude lucrurile greșite.

Această creatură se hrănește cu sentimente precum anxietatea și frica care sunt create involuntar în victimele sale și lucrează cu alți monștri, cum ar fi schizofrenia și anxietatea, dintre care împărtășește o biologie similară.

4. Mutismul selectiv

Monstrul mutismului selectiv nu este o creatură cu adevărat proastă, dar poate fi văzut ca o nenorocire. Monștrii trăiesc într-o comunitate foarte zgomotoasă de creaturi, dar se nasc fără capacitatea naturală de a vorbi. Pentru a-și avea locul în societate, le fură vocile pe care le țin în jurul gâtului. Monstrul poate vorbi apoi folosind acest instrument de tip fluier.

Aceste animale preferă să fure vocea dulce, cu înălțime înaltă a copiilor, dar uneori merg în căutarea unor voci mai mature pentru a le testa. De obicei, ei nu stau cu vocea lung și apoi o întorc proprietarului inițial și merg după o voce „nouă și proaspătă”.

5. Tulburare obsesivă obligatorie

Monstrul obsesiv-compulsiv este crud și manipulator, folosind frica pentru a-și controla victimele. Își lovește în mod repetat personalul de pe podea și își folosește pene modelate și diverse ochi pentru a hipnotiza, creând obsesii intense și înspăimântătoare, adesea legate de siguranța victimei sale sau a prietenilor apropiați.

Victimele dezvoltă compulsii pentru a efectua sarcini în mod repetat sau acte mentale pentru a încerca să reducă temporar frica. El nu este aproape niciodată văzut, dar prezența lui este constantă. Creaturile anxietății și depresiei sunt adesea folosite de monstruul obsesiv-compulsiv pentru a menține puterea asupra gazdei lor.

6. Anorexia Nervosa

Ca un criminal parazitar, anorexia nervoasă monstru își ucide încet victimele din interior. Acest monstru este aproape invizibil, datorită corpului său translucid, dar își aruncă umbra peste cele pe care le locuiește, făcând victimele sale să vadă o imagine distorsionată a lor.

Își manipulează și controlează victimele, persuadându-le să mențină o greutate corporală minimă, restricționând aportul alimentar și încurajându-le să exerseze excesiv pentru a pierde în greutate.

Scopul final al monstruului anorexiei nervoase este distrugerea victimelor sale din lipsa aportului alimentar și a altor complicații de sănătate. Principalele arme ale acestui monstru sunt controlul și secretul, ceea ce face ca victimele să-și ascundă obiceiurile extreme. Pentru a învinge anorexia nervoasă, primul pas este să-i recunoaștem existența, abia atunci va fi posibil să-i anulăm puterile. Anorexia și dismorfia corpului lucrează adesea împreună.

7. Depresia

Monstrul depresiei plutește mereu și își acoperă ochii pentru a se ascunde de lumea exterioară. Prin urmare, se lovește de oameni sau de alți monștri, provocând mai multă suferință în sine.

Singura ta ușurare este atunci când găsești o victimă și împărtășești depresia cu ea. Victima nu are cunoștință de monstru, dar își va observa greutatea și va dezvolta o stare profundă de depresie. Între timp, monstrul absoarbe orice emoție pozitivă de la gazdă până când se umple și trece la o altă victimă.

8. Bipolaritate

Monstrul bipolar este de fapt două conștiințe opuse care luptă asupra controlului asupra unui singur corp. Pe de o parte, conștiința se exprimă întotdeauna în agitație, simțindu-se foarte activ, în timp ce cealaltă este în jos și deprimată.

De obicei, o singură personalitate are controlul în orice moment, în timp ce partea amorțită se luptă să preia corpul. Folosește gazele feromone pentru a domina și încearcă să preia corpul pe care îl împărtășesc, influențând pe oricine se apropie de monstru și îl controlează. Victima apoi alternează între state precum monstrul în sine. Aceasta creatura este extrem de rapida si agila, ceea ce face foarte dificil de identificat.

Puteți vedea seria completă aici.

* Publicat pe 09.03.2015