Calul a evoluat genetic ca urmare a utilizării sale de către oameni

Domesticirea cailor a provocat schimbări fiziologice semnificative la acest animal, care rezultă din utilizarea pe care oamenii au făcut-o din ei, relevă un studiu genetic internațional. Oamenii de știință au decodificat genomul cailor antici originari din Rusia din oase fosile de la 16.000 până la 43.000 de ani, o eră cu mult înaintea domesticirii acestor cai, care datează de 5.500 de ani.

Au comparat apoi aceste genomuri antice cu cele ale a cinci specii moderne de cai domesticiți, precum și cu genul Przewalski, singura rasă sălbatică neatinsă descoperită în 1879 în Mongolia. Aceste comparații au arătat că caii domesticiți au mai multe asemănări genetice cu strămoșii lor sălbatici decât cu Przewalski încă în viață.

Autorii studiului estimează că între 13% și 60% din genomul calului de astăzi provine din specii dispărute. Aceasta înseamnă că rasele domesticite sunt toate descendente, cel puțin parțial, din fostele populații de ecine dispărute, autorii au concluzionat în lucrarea lor publicată în analele Academiei Americane de Științe (PNAS).

Oamenii de știință au identificat și grupul de gene care au influențat cel mai mult domesticirea, în special cele legate de formarea mușchilor, membre, articulații și dezvoltarea sistemului cardiac. Aceasta ilustrează adaptările fiziologice care au fost aparent rezultatul folosirii cailor de-a lungul secolelor de către oameni.

Pierderea diversității

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, mutațiile genetice legate de comportamentul social al calului și abilitățile de învățare, ceea ce reflecta, de asemenea, procesul de îmblânzire a animalului. Însă genomul cailor moderni conține încă o mare parte de mutații genetice dăunătoare ca urmare a domesticirii, ceea ce a însemnat o mare pierdere a diversității genetice și dispariția vieții sălbatice.

„Probabil că noi (oamenii) am avut o influență asupra genelor ale căror mutații au făcut posibilă transformarea calului într-un animal de transport”, a spus profesorul Beth Shapiro, șeful laboratorului de paleontologie al Universității din California de la Santa Cruz și unul dintre autorii principali ai studiu.

„Am putut identifica genele care controlează comportamentul calului și răspunsul acestuia la frică”, a spus Ludovic Orlando, profesor la Centrul de Geogenetică al Universității din Copenhaga. „Aceste gene ar putea fi cele care au transformat caii sălbatici în animale docile, așa cum le știm astăzi”, a adăugat el. Însă întregul proces de domesticire costă cu costul dacă provoacă o acumulare de mutații genetice care subminează diversitatea. Acest fenomen a fost observat la plantele cultivate, precum orezul, precum și la alte animale, precum câinii.

Domesticirea calului a permis revoluționarea civilizației și a societăților umane, facilitând transportul de persoane și mărfuri, precum și răspândirea ideilor, limbilor și religiilor. De asemenea, caii au revoluționat războiul odată cu apariția trăsurilor și a cavaleriei. Pe lângă câmpul de luptă, au facilitat și agricultura, au adăugat cercetătorii.

De Jean-Louis Santini - Washington, Statele Unite

Via InAbstract