Cum poate fi apusul soarelui similar pe Beijing și pe Marte?

Imaginile comparate recent au lăsat unii oameni cu purici în spatele urechilor. Aparent, apusul din Beijing este similar cu ceea ce se poate vedea pe Marte. Dar cum se poate întâmpla această asemănare dacă vorbim despre două locuri complet diferite? Care este originea acestor apariții misterioase pe care le putem vedea în cele două fotografii?

Din fericire, Știința este acolo pentru a vindeca o parte din ignoranța noastră, iar în ceea ce privește această îndoială intrigantă, un cetățean pe nume Joe Hanson poate ajuta la dezlegarea problemei. Într-un comunicat publicat în Gizmodo, el a explicat că nisipurile Planetei Roșii au o mulțime de încărcare statică, ceea ce face ca praful să devină „lipicios” și să atragă spre lucruri precum filtrele de aer.

Acest praf static este alcătuit din boabe minuscule care fac ca apusul să pară albăstrui, după cum puteți vedea în imagine. Un proces diferit se întâmplă pe planeta noastră și face ca gazele noastre atmosferice să disperseze luminile albastre și violete, ceea ce face ca cerul nostru să fie albastru și apusul nostru să se înroșească.

Înapoi și înapoi

Sursa imaginii: Redare / Gizmodo

Cu toate acestea, la Beijing, se întâmplă un fenomen diferit: fiecare poluant chimic emis este transformat în elemente precum dioxidul de sulf. Această componentă, la rândul ei, poate fi transformată în acid sulfuric și atunci când există precipitații avem binecunoscuta ploaie acidă. Acești aerosoli împrăștie luminile din Beijing, precum și din Los Angeles și Mexico City, făcând apusul să se înroșească. În altă parte a planetei, poate fi roșu, portocaliu sau galben.

În cazul Beijingului, din nou, trebuie luată în considerare cantitatea mai mare de aerosoli din atmosferă și furtunile de nisip care formează o ceață peste orașul chinezesc, ceea ce face ca granulele mari de nisip să se împrăștie și să se albăstească atunci când soarele coboară.

Adică, atât Beijingul, cât și Marte au ceață și nisip deosebit, ceea ce face ca împrăștierea luminii în aceste două medii să fie supusă unor procese fizice similare.