Un posibil motiv care a definit șantierul de construcție al lui Stonehenge descoperit

Chiar și cu toată tehnologia și cunoștințele noastre actuale, multe întrebări despre Stonehenge sunt încă fără răspuns. Una dintre principalele, care a intrigat arheologii până în zilele noastre, este deplasarea pietrelor, unele care cântăresc peste 50 de tone, pe o distanță aproximativă de 32 de kilometri. Nu ar fi fost mai ușor să poziționeze monumentul mai aproape de sursa rocilor?

Unul dintre puținii cercetători care a excavat vreodată în zona Stonehenge, arheologul Mike Pitts, pare să ajungă la o concluzie a motivului pentru care este amplasat în mod specific monumentul.

Alinierea naturală

Până în anii ’70, cercetătorii au crezut că blocurile de piatră care formează Stonehenge, numite sarsens, nu existau în mod natural pe Câmpia Salisbury. Aceasta a dus la concluzia că toate elementele care alcătuiesc structura proveneau dintr-o altă regiune, unde acest tip de piatră se găsește cu ușurință.

Piatra călcâiului

Piatra călcâiului

Știrea se datorează a două pietre specifice, numite Stone Heel și Stone 16. Nu au fost sculptate sau modelate, deci diferă de toate celelalte elemente ale formației. Pe lângă această caracteristică, alinierea lor coincide cu poziția în care soarele răsare pe solstițiul de vară și apune pe solstițiul de iarnă.

Există, de asemenea, două găuri lângă ele, ambele fiind mult mai mari decât cele necesare pentru a servi drept soclu pentru o altă piatră, până în prezent scopul lor a rămas nedefinit.

Toate acestea i-au determinat pe Pitt să concluzioneze că „unele pietre pot avea originea la fața locului, iar Heel Stone ar fi una dintre ele. Ar fi fost luată din gaura mare, în prezent îngropată, lângă ea. ” Întâmplător, lângă piatra 16 se găsește și o gaură îngropată cu caracteristici similare.

2

Găurile, ca și pietrele, sunt aliniate cu poziția solstițiilor, iar întreaga geometrie a lui Stonehenge ar fi putut fi făcută pe baza acestei coincidențe naturale, a explicat Pitts într-un număr special al jurnalului britanic Archaeology.

Un alt fapt care contribuie la această ipoteză este o constatare recentă care arată că există cârnați pe Câmpia Salisbury, deși au dimensiuni mai mici și apar mai puțin frecvent decât în ​​Marlborough Downs, sursa majorității elementelor utilizate în construcția Stonehenge.

Toate aceste fapte contribuie la asumarea arheologului, fiind o explicație foarte plauzibilă a motivului pentru care situl a fost atât de important. Potrivit acestuia, „combinația dintre structura de piatră, oase mari de bovine îngropate și două sarsens, rare în regiune, dar încă aliniate cu poziția solstițiului, au făcut locul unic”.

***

Pentru clădiri mai misterioase:

  • Ai auzit de Manpupuner sau de cei șapte oameni puternici ai Rusiei?
  • Marile cercuri ale Iordaniei: unul dintre cele mai mari mistere din Orientul Mijlociu
  • 4 formațiuni misterioase de rocă care încă intrigă oamenii de știință