Vara 2019 a fost cea mai caldă înregistrată vreodată în emisfera nordică

În mod surprinzător, bufeurile din emisfera nordică din vara anului 2019, mai exact în iunie și iulie, au provocat o serie de incendii care s-au răspândit rapid și au pus în pericol viața multor oameni. Căldura a prezentat chiar un pericol pentru populația mai în vârstă, care nu suportă temperaturile ridicate, determinând o creștere a deceselor la persoanele din această grupă de vârstă.

În 2015 și 2016, datele indicau deja creșterea temperaturilor medii de vară. Cu toate acestea, în 2019 s-au înregistrat noi maxime în emisfera nordică. Chiar și luna septembrie, caracterizată prin tranziția anotimpurilor, a fost considerată și cea mai tare pentru perioada respectivă.

În 2019, conform raportului BBC, a fost detectată o temperatură record în 396 de locații în timpul apariției valurilor de căldură în emisfera nordică. Această creștere a fost înregistrată de 1.200 de ori între mai și august în 29 de țări din regiune. În Statele Unite, potrivit institutului climatic din California Berkeley Earth, peste 30 de locații au înregistrat cea mai tare zi a anului.

Un alt fapt alarmant este faptul că în anii precedenți 2% din stațiile meteo au indicat temperaturi în creștere. Totuși, până în 2019, acest număr ajunge deja la 5%, consolidând teoria conform căreia schimbările climatice sunt în curs de desfășurare.

Creșterea anormală a temperaturilor este o tendință pentru anii următori

Datele de la Berkeley Earth arată că temperaturile din întreaga lume au crescut cu 1, 5 grade Celsius în ultimii 250 de ani și 0, 9 grade Celsius în ultimii 50 de ani. În plus, un alt raport care a căutat să analizeze mediile în timpul verii europene a concluzionat că activitățile umane au determinat creșterea temperaturilor între 1, 5 ºC și 3ºC, contribuind la intensificarea valurilor de căldură. Iulie 2019 a fost considerată cea mai tare lună din istorie.

Analiza continuă indică faptul că activitatea solară are influență neglijabilă și că schimbările climatice se datorează emisiilor de gaze cu efect de seră și activității umane, care modifică dinamica atmosferei în mai multe moduri. Potrivit institutului, tendința este ca temperaturile să crească.