Strămoșul virusului Ebola poate avea peste 20 de milioane de ani, arată studiul

Potrivit Lecia Bushak, de pe site-ul Medical Daily, un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Buffalo a descoperit că familia de virusuri din care face parte Ebola poate avea peste 20 de milioane de ani. Este mult mai vechi decât se aștepta.

Potrivit publicației, cercetătorii au descoperit că filovirusurile - membrii familiei din care face parte Ebola - nu au început să apară 10.000, așa cum se credea anterior, ci cu mult mai devreme. După cum au explicat, acești agenți letali interacționează cu mamiferele de câteva milioane de ani și, în timp ce ebola face titluri în întreaga lume de luni întregi, oamenii de știință mai au multe de descoperit despre virus.

Descoperirea a avut loc în timpul unui studiu care nu a fost concentrat în mod special asupra Ebola, ci mai degrabă asupra strămoșilor și originilor posibile. Potrivit cercetătorilor, atât Ebola, cât și virusul Marburg - care nu numai că provoacă febră hemoragică, dar provin și din aceeași regiune geografică ca și celălalt agent patogen - sunt legate în mod evolutiv și împărtășesc un strămoș comun în urmă cu aproximativ 20 de milioane de ani.

Fosile virale

Cercetătorii au ajuns la această concluzie după ce au analizat fosile virale - adică fragmente genetice ale virusurilor antice - pe care animalele le încorporează în timpul infecțiilor. Ei au găsit gene similare filovirusului în genomele diferitelor specii de rozătoare, ceea ce indică faptul că materialul genetic a fost achiziționat înainte ca aceste animale să evolueze în diferite specii.

Cu alte cuvinte, familia filovirusurilor este probabil la fel de veche ca strămoșul comun al rozătoarelor din studiu. Cercetătorii au remarcat, de asemenea, că materialul genetic al fosilelor arată mai mult ca ebola decât virusul Marburg, sugerând că aceste două tulpini au început deja să se separe în timpul Miocenului - acum aproximativ 20 de milioane de ani.

Cercetătorii consideră că o mai bună înțelegere a ebola poate duce la o mai bună prevenire a contagiunii și la dezvoltarea de vaccinuri și tratamente pentru cei infectați. În plus, o mai bună înțelegere a filovirusurilor poate permite oamenilor de știință să determine ce specie poate găzdui acești agenți și chiar agenți patogeni necunoscuți care pot într-o zi infecta oamenii.